Proiect C

despre oameni, creativitate și oraş

Scopul inițiativei

Proiect C își propune să aducă în atenția publicului tema creativității în contextul oraşului Cluj-Napoca.

Inițiator

Serviciul Public pentru Administrarea Obiectivelor Cultural Cluj-Napoca, Direcția Casa Municipală de Cultură.

Rolul

Rolul Proiectului C este în primul rând unul educativ. Dorim să explicăm ce înseamnă creativitatea şi anumite concepte asociate care sunt folosite astăzi în mod frecvent în discursul public.

Vom prezenta inițiative care, fie sprijină dezvoltarea economiei creative, fie s-au remarcat în ultimii ani în zona creativităţii sociale. De asemenea, Proiect C va aborda şi dezvoltarea accelerată a dimensiunii industriilor culturale și creative.
Prin dialogul cu invitați care activează în anumite sectoare cultural-creative din Cluj, dorim să vă oferim diferite perspective asupra felului în care aceştia se raportează la creativitate şi respectiv ce anume înseamnă creativitatea în arhitectură, artele spectacolului, design, advertising, artele vizuale, IT sau cercetare.

În această etapă, Proiect C propune o serie de 12 episoade cu durata medie de 25 minute, realizate cu invitați din diverse domenii.

Ep. 1 – Industriile Culturale și creative în Cluj. Analiza economică. Invitat Ioana Dragoș, expert Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest.
Ep. 2 – Economia creativă și orasele creative. Invitat Marcel Ionescu Heroiu, expert dezvoltare urbană Banca Mondială.
Ep. 3 – Creativul şi comunitatea creativilor în Cluj. Invitat Norbert Petrovici, sociolog, coordonator Centrul Interdisciplinar pentru Știinta Datelor, UBB.
Ep. 4 – Relația dintre tineri și creativitate în cadrul oraşelor. Invitat Andras Farkas, Director strategic Grupul Pont.
Ep. 5 – Culturepreneurs – inițiativă de educație antreprenorială dedicată creativilor. Invitat Andreea Bercan, manager de proiect în cadrul Centrului Cultural Clujean.
Ep. 6 – Creativitatea, atribut al ființei umane. Invitat Luminiţa Vlas, psiholog.
Ep. 6 – partea a doua – Creativitatea, atribut al ființei umane. Invitat Luminiţa Vlas, psiholog.
Ep. 7 – Despre creativitate în arhitectură și planificare urbană. Invitat arh. Șerban Țigănaș
Ep. 8 – partea întâi: Creativitatea și artele spectacolului. Invitat Diana Buluga, actriță
Ep. 8 – partea a doua: Despre creativitate în spitale. Terapia prin artă. Invitat: Diana Buluga
Ep. 9 – Despre cretivitate în industria advertisingului. Invitat Călin Crainic, publicitar.
Ep. 10 – Creativitatea în industria de gaming. Invitat Daniel Tămaș, antreprenor în domeniul IT, gaming
Ep. 11 – Despre legatură dintre creativitate și cercetare. Invitat Dac C. Vodnar, profesor cercetator
Ep. 12 – Creativitatea în zona
Ep.14 Creativitatea în new media. Invitat Mircea Bravo
Ep. 15 Creativitate și planificare urbană – Concursurile de soluții. Invitat, arh. Eugen Pănescu (partea I)
Ep.15 Partea a doua. Creativitate și planificare urbană, Parcul Armătura Invitat arh. Eugen Pănescu
Ep.16 Despre creativitate în designul vestimentar. Invitat Istvan Cîmpan
Ep.17 Despre creativitate și somn. Invitat Zaki Milhem, medic rezident psihiatru, co-fondator Wakez
Ep.17 partea a doua. Despre creativitate și somn. Invitat Zaki Milhem, medic rezident psihiatru

De ce discutăm despre creativitate și de ce Cluj?

Importanța creativității în contextul urban a crescut în ultimii ani, pe de-o parte ca urmare a dezvoltării industriilor culturale și creative și, pe de altă parte, datorită creșterii provocărilor specifice cu care se confruntă orașele astăzi. Astăzi, mai mult de jumătate din populația lumii trăiește în orașe, iar estimările pentru anul 2050 sunt că aproape 70% dintre oameni vor locui în marile aglomerări urbane. Fenomenele, activitățile, produsele creative se nasc și de dezvoltă cu predilecție în mediul urban.

Ultima revoluție tehnologică care a fost generată de apariția internetului a grăbit felul în care se desfășoară schimbul de idei și mecanismele economice globale. Comparativ cu celelalte revoluții tehnologice, trecerea de la Industry 4.0, etapa în care ne aflăm acum la Industry 5.0, etapa relației dintre om și maşină, va fi una accelerată. Inteligența artificială (AI), Internet of things (IoT), realitatea augmentată și cea virtuală, nanotehnologia, internetul de mare viteză etc., reprezintă punți de legătură între cele două revoluții tehnologice. Unele dintre aceste realități sunt prezente deja în viaţa multora dintre noi.

Deși creativitatea este un atribut uman și oriunde există indivizi există și creativitate, orașele sunt locurile unde inovația se întâlnește cu capitalul. Rezultatul interacțiunii celor două componente este produsul creativ (idee, proces, obiect) care apoi prin multiplicare ajunge la o mulțime de beneficiari.

Tema creativității în contextul urban a fost lansată de mai bine de două decenii, Charles Landry fiind unul dintre primii teoreticieni ai conceptului în besteller-ul The Creative City (1994). De atunci şi până astăzi, industriile culturale și creative au crescut în importanță, atât la nivel economic și social, cât și la nivel simbolic. Beneficiarii idelor creative transformate în produse suntem cu toții. Dacă ne imaginăm doar câte persoane folosesc astăzi calculatorul (calculatorul reprezintă o inovație, iar programul de operare un produs creativ) sau telefonul inteligent (primul smarphone a fost un produs inovativ, iar aplicațiile sunt produse creative) înțelegem impactul real al creativității.

Conform datelor oficiale, în 2018, la nivelul UE, în sectoarele culturale și creative erau 8.7 milioane de angajaţi, aceștia reprezentând 3.8% din totalul forței de muncă și producând peste 4% din PIB. În județul Cluj, în 2018, ICC (Industriile Culturale și Creative) angajează 13.3% din forța de muncă și reprezintă 9% din cifra de afaceri a județului (5.7 mld. lei din 63.3 mld. lei total).
În județul Cluj, în intervalul 2014-2018, se constată cea mai mare rată de creștere a numărului de firme din sectoarele creative raportată la nivelul național, cu peste 50%. În acelaşi interval, cifra de afaceri a acestor companii în județul Cluj a avut o creștere de 119.9%.

Dincolo de dimensiunea economică, creativitatea este strâns legată de dimensiunea cultural-artistică a unui oraş. „Municipiul Cluj-Napoca ocupă, ca și până acum, prima poziție în ierarhia orașelor din punctul de vedere al vitalității culturale. În general, scorurile obținute la nivelul fiecărei dimensiuni a vitalității este peste media celor 46 de orașe incluse în studiu. Ce este evident în cazul acestui oraș este că înregistrează performanțe impresionante pe partea de industrii creative, în special prin dezvoltarea sectorului de IT.”
https://www.culturadata.ro/vitalitatea-culturala-a-oraselor-din-romania-editia-2018/

Conform documentului Cartea Albă a Industriilor Culturale și Creative din România (2016) sectoarele creative cuprind 54 coduri CAEN grupate în 4 categorii.

A. Cultură și arte – sunt caracterizate de activități culturale și artistice non-industriale – Biblioteci şi Arhive (1), Patrimoniu Cultural (2), Meşteşuguri şi artizanat (3).
B. Sectoare culturale – acestea au ca rezultat expresia culturală – Artele spectacolului (4), Arte Vizuale (5), Carte si Presa (6).
C. Sectoare creative – sectoare orientate pe principiul funcționalității, dar au o dimensiune culturală – Arhitectura (7), Publicitate (8), Audio-vizual şi media (9).
D. Sectoare transversale – se bazează pe creativitate și inovație, sunt orientate spre funcționalitate, dar sunt folosite în special ca suport pentru celelalte subsectoare – Cercetare şi dezvoltare (10) şi IT&C (11).

Comments are closed.