Istoric
Clujul a avut în Evul Mediu două incinte fortificate. Cea mai veche, ridicată între 1260-1270 avea 7 hectare și era situată în zona actualei Piețe a Muzeului, fiind delimitată de străzile Emil Isac, Memorandumului, Regele Ferdinand și de Canalul Morii.
Construirea celei de-a doua incinte medievale a început în anul 1405, când Sigismund de Luxemburg a acordat Clujului titlul de „Oraș Liber Regesc” permițând locuitorilor să ridice ziduri de apărare înconjurate de șanțuri. Împrejmuirea oraşului pe suprafaţa de 45 de hectare, cu mai mult de 3 kilometri de zid a durat mai bine de o jumătate de secol.
Turnul Croitorilor face parte din a doua incintă medievală fortificată a orașului care avea în jur de 20 de turnuri și bastioane. A fost construit în colțul sud-estic al fortificației după un plan pentagonal și a fost încredințat puternicei bresle a croitorilor. Situat în cea mai vulnerabilă parte a cetății, turnul era și cel mai robust din sistemul de fortificație.
Prima atestare documentară a croitorilor din Cluj apare în anul 1453, în primul registru al impozitelor locuitorilor maghiari, în care sunt menționați 30 de croitori, cu numele de familie Zabo sau Sartor, care în perioada respectivă desemna cu siguranță meșteșugul acestora.
Prima menționare documentară a existenței breslei croitorilor datează din anul 1475, când a fost refăcut vechiul statut distrus al breslei, prin care meșterii s-au obligat la decorarea și protejarea altarului Tuturor Sfinților din biserica parohială Sfântul Mihail, la reparaţia şi la apărarea turnului din colţul de sud-est a incintei fortificate, precum și la aprovizionarea turnului cu toate armele de foc și cu praful de pușcă necesare.
Menționat pentru prima oară în anul 1475 într-un document din timpul domniei lui Matia Corvin, turnul a fost distrus în urma atacului cu tunuri în 1601 şi 1603, reparaţiile realizându-se în 1606.
În anul 1627 sub o lovitură de trăsnet praful de pușcă depozitat în Turnul Croitoilor a explodat, avariind întreaga structură. A fost reconstruit într-un ritm lent între anii 1627-1629, în timpul principelui Gabriel Bethlen, după proiectul arhitectului italian Giacomo Resti, pe cheltuiala breslei croitorilor și cea a orașului Turnul s-a refăcut pe un plan pentagonal, dar pe o suprafață mai amplă.
Lucrările de reconstruire ale turnului au fost terminate în luna octombrie a anului 1629. Când a fost montată pe fațada estică a turnului placa decorată cu însemnele orașului și ale lui Gabriel Bethlen, executată de către lapicizii clujeni István Diószegi și János Molnos. Prezența blazonului și numele pricipelui au generat în limbajul cotodian denumirea improprie de Bastionul Bethlen.
În perioada 1703 – 1711, în timpul răscoalei curuților condusă de Francisc Rákóczi al II-lea, generalul curuților, Sándor Károly în anul 1707 a ordonat aruncarea în aer a clădirii, în urma predării orașului, pentru a nu mai putea fi de folositor austriecilor. După începtarea ostilităților turnul a fost refăcut la comanda generalului imperial Georg Kriechbaum considerându-se că este un element important în apărarea orașului, restaurarea definitivă având loc în 1709.
În anii ‘50 ai secolului XX se decide înființarea unui muzeu al orașului în turn, iar acesta este restaurat, introducându-se tâmplării și feronerii din tablă prelucrată care trebuia să sugereze metalul masiv. S-a montat inclusiv placa bilingvă (în limbile română și maghiară) pe fațada vestică, dar ideea internaționalismul proletar a fost înlocuită cu „național-comunismul” românesc, astfel că ideea unui muzeu al orașului a fost abandonată.
În anii ‘70 și ‘80 casele și construcțiile din jurul zidului sunt demolate, iar interiorul se transformă dramatic, printr-un proiect neinspirat, introducându-se o scară din beton, planșeele din lemn au fost înlocuite cu planșee din beton armat, schimbări care au transformat spațiul într-unul dificil de utilizat
În intenția de a refuncționaliza Turnul Croitorilor s-a dorit în secolul XX transformarea acestuia într-un spațiu muzeal „pasiv”, însă noul proiect elaborat în perioada 2005 – 2009 a presupus o altă perspectivă, „activarea” lui, prin reabilitarea, restaurarea și reconversia în CENTRU DE CULTURĂ URBANĂ. Proiectul de redare a monumentului istoric Turnul Croitorilor în circuitul cultural și turistic a fost elaborat de către arhitecții Adrian Borda, Eleonora Ciotlăuș și Klara Veer (Atelier de Arhitectură și Urbanism – Cluj) și dezvoltat la inițiativa O.A.R. Transilvania, în colaborare cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca în calitate de beneficiar.
Comments are closed.